Pe Polițeanu îl doare în fund de ploieșteni

Există primari care lasă în urmă poduri, școli, parcuri sau bulevarde.
Există primari care rezolvă problemele orașului.
Și există Mihai Polițeanu, omul care pare hotărât să rămână în istorie drept arhitectul spiritual al noului cartier Fundulea.
În timp ce ploieștenii se împiedică zilnic de probleme cât se poate de reale, primarul pare fascinat de marile bătălii ideologice ale vremii. Iar simpla perspectivă a organizării unui marș LGBT în oraș pare să-i fi aprins imaginația urbanistică mai tare decât toate gropile, podurile degradate și blocajele din trafic la un loc.
Ploieștiul așteaptă soluții.
Polițeanu pare să pregătească Fundulea.
Ploieștiul cere investiții.
Polițeanu oferă lecții.
Ploieștiul întreabă când se rezolvă problemele.
Polițeanu pare preocupat să demonstreze cât de deschise sunt porțile orașului pentru orice cauză la modă.
În mandatul său, multe lucruri au rămas dificile pentru ploieșteni. Dar un lucru pare sigur: dacă este vorba despre promovarea imaginii progresiste a administrației, nu există obstacol prea mare și nici poartă prea închisă.
De aceea, mulți au ajuns să creadă că adevăratul proiect de suflet al actualei administrații nu este dezvoltarea Ploieștiului.
Este dezvoltarea Fundulei.
Un cartier imaginar, desigur, dar care pare să ocupe tot mai mult spațiu în agenda publică.
Fundulea pentru toți. Aceasta pare să fie deviza neoficială a administrației.
Când cetățenii întreabă de poduri, primesc explicații.
Când întreabă de trafic, primesc justificări.
Când întreabă de investiții, primesc promisiuni.
Dar când apare o temă ideologică, administrația sare instantaneu în prima linie, cu entuziasmul cu care alții repară drumuri sau construiesc școli.
Poate că de aceea mulți ploieșteni au impresia că trăiesc în două orașe diferite.
Unul este Ploieștiul real, cu problemele lui zilnice.
Celălalt este Ploieștiul imaginat de Mihai Polițeanu, un oraș în care imaginea contează mai mult decât infrastructura, iar validarea ideologică pare mai importantă decât validarea cetățenilor la sfârșitul mandatului.
Între cele două se întinde, simbolic, noul cartier Fundulea.
Un loc care nu există pe hartă, dar care pare să existe din ce în ce mai mult în prioritățile administrației.
Iar dacă ploieștenii au impresia că problemele lor sunt împinse la marginea agendei publice, poate că nu este doar o impresie.
Poate că, pur și simplu, nu mai locuiesc în centrul atenției.
Locul acela pare rezervat de ceva vreme pentru Fundulea.
Această versiune este mai tăioasă pentru că transformă „Fundulea” într-o metaforă politică a priorităților greșite ale administrației.





