Până și natura a încercat să ne scape de Nicușor. Degeaba – după 16 ore de așteptare, spartanul se întoarce acasă

România poate dormi liniștită. Președintele Nicușor Dan se întoarce acasă. Nu oricum, ci simbolic: cu o aeronavă Spartan care a stat blocată 16 ore pe aeroportul din Paris. Un detaliu tehnic, spun autoritățile. Un mesaj profund, spun analiștii: statul român a vrut să-i ofere șefului statului o experiență familiară, ca să nu simtă șocul revenirii.

Surse neoficiale spun că avionul a refuzat inițial să decoleze din lipsă de consens. Pista nu avea toate avizele morale, ecologice și filozofice necesare. Pilotul ar fi cerut studii suplimentare, dezbateri publice, consultarea societății civile și, eventual, o hotărâre definitivă a Curții Constituționale privind dreptul avionului de a zbura.

Cele 16 ore de așteptare au fost, de fapt, o lecție de administrație prezidențială modernă. Nimic nu se face în grabă. Totul se analizează, se reanalizează și, la nevoie, se mai amână puțin, ca să fie bine. Pasagerii au avut timp să înțeleagă că stagnarea nu e un eșec, ci o stare de spirit.

Președintele Nicușor Dan ar fi privit pista cu calmul unui om care știe că timpul nu e o problemă, ci o resursă infinită. „Important e să nu greșim direcția”, ar fi spus, în timp ce avionul nu avea încă nicio direcție. Un lider adevărat nu se grăbește. Un lider vizionar nici atât.

Când, în cele din urmă, Spartanul a decolat, momentul a intrat în istorie. A fost probabil singurul obiect administrat de statul român care a stat pe loc o jumătate de zi… și apoi chiar a plecat. Un eveniment atât de rar, încât ar trebui trecut în manuale.

Aterizarea în România este așteptată cu emoție. Specialiștii avertizează că există riscul ca avionul să ajungă înaintea reformelor promise, lucru care ar crea un dezechilibru instituțional. Până una-alta, un lucru e sigur: cele 16 ore de blocaj au fost un succes deplin. Nu s-a făcut nimic, dar s-a făcut corect.

România merge înainte. Încet. Foarte încet. Dar cu președintele la bord.